Aproape două secole de învățământ la Parva ! Vezi istoricul și cum se făcea școală în satul năsăudean de munte

1099

Continuăm astăzi serialul documentar despre diferite aspecte ale vieții sociale și religioase din comuna Parva, grație arhivei deținute de primarul Ioan Strugari, și prezentăm istoria învățământului local dar și cum se făcea școală aici acum aproape o sută de ani.

Școala din Parva a fost înființată acum aproape două secole, cu predare în română, maghiară și germană !

Grație unei adrese (nr. 561/30 noiembrie 1970) a Școlii Generale Parva către Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud (adresă semnată de directorul Scridon Dumitru și secretara Codău Maria), aflăm că școala a fost înființată în anul 1827, în localul fostei primării comunale.

Școala, sub stăpânire austro-ungară, a fost școală confesională greco-catolică. Învățătorii erau plătiți de populația din comună. Noua școală confesională s-a edificat în 1890, sub preotul Ioan Sîngeorzan, originar din Parva. Până în anul 1881, pe lângă predarea în limba română, scrisul și cititul se mai făcea și în limba germană. Din anul 1887 până în anul 1918, paralel cu limba română se mai preda și limba maghiară. Începând din anul 1953/54, școala funcționează și cu clasele V-VIII.

Școala Generală Parva Izvor I s-a înființat la începutul anului școlar 1951/1952, funcționând de la înființare până în prezent cu 4 clase.

Școala generală Parca Case s-a înființat în ianuarie 1959, funcționând cu 4 clase de la înființare până în prezent.

Școala generală Parva Valea Vinului a luat ființă în anul școlar 1962/1963, funcționând cu 4 clase de la înființare până în prezent.

Școala generală Parva Izvor II a luat ființă în anul școlar 1964/1965, funcționând cu 4 clase de la înființare până în prezent”, se arată în respectiva adresă.

Cum se făcea școală la Parva în 1932, cu premiant I în persoana elevului Alexandru Coșbuc – nepotul bardului de la Hordou

Aflăm acest lucru datorită unui catalog din anul școlar 1932/33, al clasei a III, promoție în care primul a ieșit Alexandru Coșbuc (fiu al preotului Gheorghe Coșbuc și nepot al poetului George Coșbuc). Astfel, acum un secol la Limba Română se nota distinct: Cetirea, Exerciții de memorie, Exerciții de compunere, Exerciții de intuiție. De asemenea, se studia: Aritmetica și Geometria, Religia, Comerț și contabilitate, Istoria, Cultura socială și învățământ civic, Geografia, Științele fizico-naturale, Igiena, Caligrafia, Desenul, Cântul, Exerciții de educație fizică, Lucru manual băieți și aplicații practice, Lucru manual la fete, Gospodăria. Se mai nota: Purtarea și Frecvența la ore. Din cei 14 elevi promovați, așa cum spuneam, primul a fost Alexandru Coșbuc, cu media 9,83, urmat de Vasile Călini – cu 9,38.

Atestate și adeverințe medicale pentru elevi, în 1923

Tot vizavi de școală, în fondul arhivistic al primarului Ioan Strugari am găsit atestate și adeverințe medicale pentru elevi, eliberate de medicii din Năsăud în anul 1923.

Subscrisul medic adeveresc, cum că Sângeorzan Ion, în vârstă de 7 ani, din comuna Parva, pe care l-am vizitat în ziua de azi, am constatat că suferă în boala de brochită chronică și nu este atât de dezvoltat cât un copil de 6 ani, din care cauză cer ca să fie eliberat din frecventarea școlei pe anul școlar 1923/24.

Năsăud la 13 decembrie 1923, dr. Iosif Bradu – medic de circumscripție”, se arată într-un atestat medical de acum un secol.

Pe de altă parte am putut vedea cum o adeverință medicală, datată tot din 1923 și semnată de medicul primar Larion Mureșan, scutea o elevă din Parva: Maria Scurtu, de frecventarea școlii datorită perioadei de convalescență de 14 zile după o operație.

Ca o concluzie a celor expuse, privim cu mirare acele vremuri în comparație cu ce trăim în ziua de azi în viața școlii, însă un lucru are valabilitate perenă, și anume: fără școala poți trăi, dar fără educație, ba !