Comisia pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic din cadrul Senatului României s-a întrunit la Bistrița. La reuniune este prezent și ministrul Ioan Deneș

183

Timp de două zile, județul Bistrița-Năsăud este gazda unei important eveniment pe teme silvice. E vorba de reuniunea Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic din cadrul Senatului României, întâlnire la care este prezent și ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, președintele comisiei, senatorul Costel Șoptică. Ioan Deneș  este însoțit de Gheorghe Mihăilescu, șeful Romsilva. La întâlnire a fost prezent prefectul Ovidiu Frenț, vicepreședintele CJ BN, Vasile Puica, subprefectul Ciprian Ceclan

În acest context, Deneș a precizat că, în cadrul lucrărilor, a abordat patru mari teme: modificările aduse regulamentului care vizează valorificarea masei lemnoase, statutul personalului silvic, asigurarea pazei suprafețelor mici de păduri cu proprietari necunoscuți dar și găsirea unor soluții de plăți compensatorii ce trebuiesc acordate primăriiilor care au păduri în parcurile naționale. Precizăm faptul că în județul Bistrița-Năsăud există mai multe UAT-uri aflate în această situațuație, două dintre ele fiind Telciu și Romuli.

   

Sesiunea de lucrări pe luna februarie a Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic din cadrul Senatului României a avut loc în sala de ședințe a Palatului Administrativ, aici fiind prezenți primari, șefi de ocoale silvice, șefi de servicii deconcentrate aflate în subordinea ministerului condus de Ioan Deneș. Sesiunea de lucrări de la Bistrița a fost organizată de senatorul ALDE, Ioan Simionca.

Ioan Deneș: În iarna 2018/2019 nu a mai existat niciun fel de criză a lemnului de foc

„Ministerul Apelor și Pădurilor, prin măsurile luate, a reușit să deblocheze situața privind punerea pe piață a lemnului și asigurarea lemnului de foc necesar încălzirii locuințelor”, a spus  Ioan Deneș. El a subliniat faptul că e vorba de Regulamentul de valorificare a mesei lemnoase” , care a fost aprobat prin HG 55/2019 și urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. El a apreciat că pentru a asigura „prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuințelor populației”, a fost instituit un volum minim de lemn destinat încălzirii locuințelor de 1 milion de metri cubi/an, pe care trebuie să-l pună la dispoziție RNP–ROMSILVA.

„Este o măsură de siguranță, pentru a ne asigura că administratorul pădurilor statului asigură lemnul de foc populației și nu pățim ca în alți ani, când au fost sincope în aprovizionarea cu lemn de foc a populației”, a  adăugat Ioan Deneș.

Prin același Regulament a fost reglementat modul în care sunt încheiate parteneriate între autorităţile locale şi ocoalele silvice în vederea punerii la dispoziţia populaţiei a lemnului de foc din proprietatea publică. A fost clarificată situaţia lemnului oferit spre vânzare populaţiei care nu a fost achiziţionat de aceasta. De asemenea, s-a simplificat modul de valorificare pentru UAT-uri, dar și procedura de înștiințare a operatorilor economici cu datorii. S-au instituit proceduri clare și simple pentru negociere, în ceea ce privește vânzarea masei lemnoase pe picior; s-a instituit dreptul de preemţiune pentru industria mobilei și s-a asigurat transparența procesului de valorificare a masei lemnoase.

Statutul personalului silvic se va modifica

În ceea ce privește statutul personalului silvic, ministrul Ioan Deneș a confirmat faptul că, în acest moment, se lucrează la propunerea legislativă de modificare a Statutului personalului silvic: ” Prin prezentul proiect se operează modificări ale Statutului personalului silvic, urmărindu-se corelarea acestuia cu actualele reglementări şi cu realităţile derivate din evoluţia domeniilor de activitate în care funcţionează personalul silvic”.

De asemenea, Ioan Deneș a vorbit și despre asigurarea pazei pădurilor cu suprafețe mai mici de 30 ha și proprietari necunoscuți și demersurile efectuate privind plăţile compensatorii Natura 2000.

„O prioritate a actualei guvernări este asigurarea pazei pădurilor. Astfel, s-au demarat proceduri prin care să fie preluate în pază terenurile forestiere cu proprietar necunoscut. S-au implementat scheme de ajutor prin care Statul finanțează paza pădurilor pentru proprietăți mai mici de 30 de hectare. Până la această dată, au fost identificate circa 350.000 de hectare de pădure fără pază și au fost preluate în pază 90.000 de hectare”, a subliniat Ioan Deneș.

De asemenea, ministrul a arătat că acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă, conform prevederilor Legii nr. 46 – Codul Silvic, se realizează prin alocări anuale de la bugetul de stat.

Reamintim că

Primarii din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş care deţin proprietăţi în Parcul Naţional Munţii Rodnei, al doilea ca mărime din ţară, au amenințat în 2018  că vor scoate aceste terenuri din areal dacă nu vor primi despăgubirile promise pentru masa lemnoasă pe care, în prezent, nu au dreptul să o exploateze.

Informaţia a fost făcută publică de către primarul comunei Romuli din judeţul Bistriţa-Năsăud, Ioan Moniţa, care a spus că aceste hotărâri ar putea fi luate luna viitoare.

“Din păcate, (aceste despăgubiri – n.r.) sunt ca o himeră, ca o fata morgana care nu mai apare, şi am hotărât cu toţi colegii primari că vom adopta hotărâri de ieşire, motivul principal fiind acesta, că nu am primit despăgubiri, deşi în lege ni se spune că ni se acordă despăgubiri. Vom lua hotărâri probabil luna viitoare, acum lucrăm la ele cu juriştii, cu avocaţii. Vom lua hotărâri să ieşim cu suprafeţele din Parcul Naţional Munţii Rodnei pentru că, până la urmă, ne-a ajuns cuţitul la os şi de prea mult timp suntem duşi cu vorba şi nu suntem despăgubiţi nici măcar cu un ban. Practic, este o confiscare a proprietăţii, nu au făcut-o nici comuniştii cum se întâmplă din anul 2000 încoace”, a declarat Moniţa.

Primarul din Romuli a afirmat că se aşteaptă ca aceste hotărâri să fie contestate în instanţă, mai ales că primăriile deţin 96% din totalul parcului naţional, dar, în cazul în care unităţile administrativ-teritoriale vor câştiga, se va trece la exploatarea masei lemnoase, în conformitate cu amenajamentele silvice.

“Parcul Naţional Munţii Rodnei este constituit pe 96% din suprafaţă pe teritoriul şi pe proprietăţile unităţilor administrativ-teritoriale. Acolo nu a existat o pădure virgină, acolo a existat o pădure cultivată, şi, dacă vă duceţi în munţi, o să vedeţi. (…) Dacă vom avea câştig de cauză, amenajamentele silvice îşi vor urma cursul şi, practic, vom intra într-un firesc al lucrurilor”, a explicat Ioan Moniţa.

Primarul a menţionat, de asemenea, că, la înfiinţarea sa, în anul 1932, parcul naţional avea doar 183 de hectare de gol alpin, după care a fost extins la peste 47.000 de hectare.

În ce priveşte valoarea despăgubirilor, Ioan Moniţa a precizat că există calcule care arată că, la nivel naţional, pentru toate primăriile cu proprietăţi în arealul unor parcuri naţionale, ar trebui să se plătească aproximativ 60 milioane de euro pe an, sumă pe care nu o consideră a fi un efort “extraordinar”.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, acesta este al doilea parc naţional din ţară, având o suprafaţă de 47.202 hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate Rezervaţie a Biosferei în anul 1979.

Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare