FOTO-VIDEO: Romii bistrițeni au petrecut la Muzeu

155

Curtea interioară și darnică ca spațiu a Complexului Muzeal Județean a fost astăzi plină de bistrițeni, majoritari să spunem așa, dar mai ales de romi, foarte mulți romi veniți să se ”simte” bine la Festivalul Tradițiilor Țigănești și Târgul Meșteșugarilor, eveniment al Partidei Romilor susținut de Consiliul Județean. Pe scenă au cântat și dansat, spre bucuria celor prezenți, ansamblul de dansuri țigănești din Sâncraiu de Mureș, ansamblul „Ciobănașul” din Șieuț, soliști de la Liceul de Muzică „Tudor Jarda”, Marius Lăutaru și formația sa, Lucian de la Bistrița, Bucur și formația lui, dar şi ansamblul de dansuri maghiare din Bistriţa.

           

Dacă pe scenă a fost nebunie, meșteșugarii au fost cam absenți, însă, cu toate acestea, evenimentul s-a bucurat de aprecierea romilor care au dansat și cântat.Nu au lipsit politicienii, mai ales ca la Bistrița a fost prezent prim-vicepreședinte Partidei Romilor, Cătălin Manea, la Muzeu fiind prezenți ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, subprefectul Ciprian Ceclan, adminmistratorul județului, Florin Moldovan. Prezent a fost și viceprimarul Cristian Niculae.

vezi aici discursurile : https://www.facebook.com/alin.cordos1/videos/2404206016336142/

Tot în această seară a fost vernisată și ME SEM ROM. Comunități rome este expoziția care  oferă prilejul de a vorbi despre oamenii de lângă noi, parte a minorotății rome. Având o vechime care se pierde în istorie, această comunitate este menționată în memoriile personalităților bistrițene precum cele ale lui Oscar Skrabel care în Bistrița. Nostalgii citadine descrie comunitatea romilor bistrițeni în sec XX: Acoperișurile supradimensionate striveau parcă acele case sub povara lor și, cu toată vioiciunea adusă de mușcatele de la ferestrele mici și întunecate, aici totul părea în suferință și sărăcie. Această senzație era sesizabilă mai ales dimineața și în zilele de sărbătoare, când o liniște atotstăpânitoare, nefirească, dădea impresia unei străduțe părăsite, abandonate de curând. Zugrăvelile colorate ale caselor nu reușeau nici ele să ascundă crăpăturile și denivelările din ziduri, uimimd cu încăpățânarea lor de a rămâne în picioare, așa gârbovite cum erau. Denumirea de “Țigănime”, e atributa sinistrei străduțe, devenită ulterior Barbu Lăutaru.

Fotografii de arhivă, vocabular român-țigănesc (ms), obiecte de colecție specifice meșteșugurilor și preocupărilor romilor, costume tradiționale și instrumente muzicale de colecție, toate acestea vor reînvia o amintire, o experiență personală și comunitară.