La Sângeorz-Băi va funcționa un centru regional de dezvoltare montană, iar în Rodna și Prundu Bârgăului vor fi înființate oficii de dezvoltare montană

542

În Sângeorz-Băi va fi înființat unul din cele șapte centre regionale de dezvoltare montană din România. Orașul-stațiune a fost selectat de Ministerul Agriculturii iar propunerea figurează în ordinul de aprobare a centrelor regionale de dezvoltare montată, a oficiilor de dezvoltare montană, a locului de desfășurare a activității precum și a județelor și unităților administrativ teritoriale. La Centrul Regional de Dezvoltare Montană nr. 2 din Sângeorz-Băi au fost arondate județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Satu Mare.

Totodată, același ordin ministerial stipulează că Rodna și Prundu Bârgăului vor găzdui sediile pentru organizarea Oficiilor de Dezvoltare Montană, care îi vor ajuta pe fermieri să obţină titlul de ”produs montan” sau să acceseze fonduri nerambursabile.

La Oficiul de Dezvoltare Montană nr. 6 din Rodna au fost arondate 21 de unități administrativ-teritoriale din județ: Căianu Mic, Ciceu Giurgești, Coșbuc, Feldru, Maieru, Negrilești, Nușeni, Năsăud, Sângeorz-Băi, Parva, Rebra, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Runcu Salvei, Salva, Șanț, Spermezeu, Târlișua, Telciu și Zagra.

La oficiul din comuna Prundu Bârgăului (nr. 7) sunt arondate Bistrița Bârgăului, Cetate, Dumitrița, Ilva Mare, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Leșu, Livezile, Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Monor, Poiana Ilvei, Prundu Bârgăului, Șieu, Șieuț, Tiha Bârgăului.

Înființarea acestor instituții este prevăzută în noua Lege a muntelui, aprobată anul trecut, prin care se dorește reglementarea activităților din zona montană și susținerea financiară a celor care trăiesc în aceste regiuni. Legea prevede acordarea de facilități fermierilor din zona de munte pentru activitatea desfășurată local astfel încât să fie redusă plecarea tinerilor, să fie păstrat echilibrul ecologic și să fie asigurată protecția mediului natural. Printre facilitățile trecute în actul normativ se numără scutirea, timp de cinci ani, de la plata impozitului agricol și impozitul pe venit datorat de familiile tinere de agricultori de munte, „care îşi întemeiază gospodării şi cresc animale în echivalent a 5 unităţi vită mare, denumită în continuare UVM”. Ulterior acestei perioade, impozitul se va calcula la 50% din veniturile realizate, pe perioada existenţei titularului familiei.

În același timp, legea prevede că statul va sprijini tinerii antreprenori în vederea încurajării diversificării activităţilor, pentru stabilizarea acestora în comunităţile din care provin, prin activități de consiliere, formare profesională dar și prin sprijin financiar. „Specialiştii agricoli, medicii, profesorii care se stabilesc în zona montană şi se obligă să desfăşoare activitatea pe o perioadă de minimum 5 ani în zona montană, vor primi o primă de instalare şi sprijin financiar pentru cumpărare şi construire de locuinţe. Cuantumul, procedura şi sursele de finanţare se vor stabili prin hotărâre a Guvernului”, se arată în actul normativ. Legea prevede că statul român va acorda despăgubiri, cu celeritate, pentru populaţia din zona montană care a suferit pierderi în urma pagubelor cauzate de animalele sălbatice, prin distrugerea culturilor agricole şi/sau a efectivelor de animale. În același timp, vor fi acordate compensații locuitorilor din zona montană pentru instalarea unor sisteme eficiente de prevenire a pagubelor cauzate de animalele sălbatice.