Lăzile de zestre pictate de Mărioara Mititean, în expoziție la Muzeul Grăniceresc Năsăud, pe 3 octombrie

223

Joi, 3 noiembrie, talentata pictoriță Mărioara Mititean ne propune o interesantă expoziție de lăzi de zestre ale Țării Năsăudului, recondiționate în mod impresionant, în cadrul vernisajului găzduit de Muzeul Grăniceresc Năsăudean, cu începere de la ora 16.00. ”Dragii mei, iată că aprecierile și susținerea voastră a dat curs unui eveniment intitulat “Lada cu zestre verde a Țării Năsăudului”. Vă invit să participați și să susțineți zestrea verde, adică nemuritoare, a locurilor noastre. Verdele înseamnă viață iar titlul evenimentului dă un imbold la renașterea zestrei noastre, la păstrarea și transmiterea generațiilor viitoare. Lada este mai mult decât un simbol, este zestrea pe care noi, ca români, o lăsăm generațiilor următoare. Odată cu acest eveniment vreau să aduc o noua interpretare a picturii “Lăzii de zestre”, dar în același timp să păstram și transmitem împreună darurile, obiceiurile și tradiția dăruită noua de strămoși urmașilor noștri. Cred cu tărie că sufletul nostru e fericit aici unde s-a născut și poartă cu mândrie și sfințenie de veacuri zestrea ce ne-a fost dăruită. Vă aștept cu mare mare drag, pe 3 octombrie, ora 16.00, la Muzeul Grăniceresc Năsăudean”, ține să transmită Mărioara Mititean. Este bine să ne amintim de aceste obiecte care au încântat copilăria părinților noștri şi de care ne leagă atâtea amintiri, pentru ca şi tânăra generaţie să înţeleagă şi să aprecieze tradiţiile şi obiceiurile din satul românesc.

Magia lăzii de zestre…

Lada de zestre este una dintre cele mai vechi și importante piese de mobilier țărănesc, întâlnită în toate zonele etnografice ale țării. De formă paralelipipedică, realizată din lemn de fag, stejar, frasin sau scânduri de brad, cu capac drept, bombat sau în două ape, pictată cu flori sau ornamentată cu motive geometrice realizate cu horjul, în funcția de zonă de proveniență, lada ocupa un loc esențial în locuința tradițională românească fiind așezată la loc de cinste în camera curată.

Ea era simbol al hărniciei și priceperii tinerei fete de măritat, dar și al bogăției familiei din care provenea. Cumpărată de părinții fetei de la meșterii specializați în confecționarea acestor piese de mobilier, numiți lădari, lada păstra în pereții ei din lemn valuri de pânză țesută în casă, scoarțe, ștergare și alte țesături folosite pentru organizarea interiorului locuinței, perne, plăpumi, dar și costume de sărbătoare și obiecte de podoabă, precum salba cu bani. Cu această zestre așezată în ladă (cu cât fata era mai harnică, iar familia ei era mai înstărită cu atât lada era mai mare) fata părăsea casa părintească pentru a-și urma bărbatul alături de care avea să-și întemeieze propria familie.

După nuntă, lada de zestre era folosită ca dulap, pentru păstrarea hainelor și a pânzeturilor. De asemenea, în lada de zestre, femeia ajunsă la o anumită vârstă începea să așeze piese de costum lucrate cu mândrie de mână ei, dar și țesături (ștergare, batice) pentru înmormântare.

În orice casă tradițională, cu sau fără fete de măritat, lada de zestre ocupa un loc de cinste în camera curată, acolo unde se păstrau în perfectă ordine cele mai bune și mai frumoase obiecte folosite în organizarea interiorului țărănesc. Pe ea erau etalate cele mai frumoase țesături care spuneau multe despre priceperea și hărnicia stăpânei casei.