PRIMA ANALIZĂ POLITICĂ – Cum încep partidele Noul AN. 2019, două rânduri de alegeri: europarlamentarele și prezidențialele

347

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a dat publicității un infografic având la bază date din ultimul sondaj de tip Omnibus, desfășurat între 24 noiembrie – 9 decembrie 2018.

Conform datelor publicate, la alegerile europarlamentare PSD ar obține cele mai bune scoruri în Muntenia (46%) urmate de cele din Moldova (35%, apropiat de media națională) și, la mare distanță, de cele din Transilvania (numai 18%, în scădere semnificativă). Toate procentele sunt calculate în rândul celor care au exprimat o opinie în regiunea respectivă.

 

(Trebuie observat că în Transilvania toate partidele românești sunt trase în jos de faptul că împart voturile cu UDMR.)

PNL obține scoruri relativ comparabile între cele trei regiuni, variind între 18% (Moldova) și 24% (Transilvania).

ALDE o duce de departe cel mai bine în Moldova (14%) și mai slab în Muntenia (8%) și Transilvania (6%).

Pro-România are și el o prezență foarte bună în Moldova, după cum a avut și în valul trecut. Astfel, acesta înregistrează 16% în această regiune, față de 8% în Muntenia și 6% în Transilvania.

USR și MRI au o prezență mai bună în Transilvania (10% și, respectiv, 8%).

 

Procentele sunt calculate pe eșantioane mai mici decât cel național, ceea ce duce la o marjă de eroare mai mare. Totuși, pentru că este deja al doilea infografic de acest tip publicat de CURS, putem să comentăm mai în detaliu distribuția regională a voturilor. Astfel vedem cum, la doi ani după alegeri, PSD își menține dominația electorală doar în Muntenia. În Moldova, bazin tradițional al acestui partid, o parte din electorat a fost preluat de ALDE și Pro România. În Transilvania, unde PSD performează tradițional mai slab, partidul este al treilea în ordinea voturilor după PNL și UDMR (totuși, aici poate fi vorba de un artefact produs de marja de eroare). Aceste concluzii sunt valabile în ambele infografice reflectând, astfel, date culese în momente diferite în timp.

Urban vs rural

În ceea ce privește distribuția rural-urban, vedem cum atât PSD cât și PNL câștigă procente mai mari în rural. Astfel, PSD câștigă 36% din voturile din urban și numai 31% din rural iar PNL 22% în urban și 18% în rural. (Toate procentele sunt calculate în rândul celor care au exprimat o opțiune, separat în fiecare din cele două medii de rezidență).

Lucrul acesta este surprinzător mai degrabă PNL dar asta se datorează mai mult imaginii create de acest partid în anii 90 și 2000. În realitate, începând de la alegerile locale din 2016, ruralul a început să conteze la fel de mult ca urbanul sau chiar mai mult.

 

Celelalte partide românești mici au o intenție de vot mai accentuată în urban decât în rural reflectând, probabil, faptul că în urban este mai ușor de recrutat și construit o organizație de partid.

Pro România are o intenție de vot comparabilă în urban și rural, reflectând probabil faptul că a preluat (direct sau indirect) voturi de la PSD.

Ce ne spun aceste cifre despre evoluția partidelor în 2019, în special în ceea ce privește alegerile europarlamentare? Știm că Transilvania pare pierdută pentru PSD. Vedem că și dominația în Moldova este contestată de Pro România și ALDE. Putem specula că în această regiune PSD a pierdut nu numai simpatie populară ci și oameni importanți din organizațiile locale. O întrebare interesantă pentru anul ce vine este unde se va opri această fărâmițare a spectrului politic. Deja trei partide se bat în această regiune pentru onoarea de a fi cel de-al doilea partid: PNL, ALDE, Pro România.

Trebuie să ținem cont și că PSD a pierdut constant voturi în ultimul an. Dar privind harta ne dăm seama că PSD are, teoretic, încă o regiune în care are de unde pierde, anume Muntenia. Câștigarea sau, mai realist, fărâmițarea Munteniei ar duce PSD în jos și ar putea consacra Pro-România sau ALDE ca un partid din „linia întâi”.

Ce ne așteaptă?

Marile partide – PNL și PSD sunt într-o derivă electorală relativ controlată. Dar fiecare pare să piardă voturi mai ales pe spectrul său. Astfel, au apărut opțiuni electorale noi atât pe partea „dreaptă” a eșichierului politic (MRI) cât și pe cea „stângă” Pro România. Asta reflectă nu doar slăbiciunea PSD și PNL cât și, poate, limitele ALDE și USR de a prelua alegătorii „liberi de opțiune”.

Este interesant cum ambele grupări politice foarte noi au puternice baze regionale, MRI fiind mai puternic în Transilvania și Pro România în Moldova. (Nu discutăm aici cazul Bucureștiului care e special)

Cu excepția ALDE (care are o structură verificată în alegeri), celelalte partide de opoziție mai au o problemă potențială. Anume, aceea că un număr important de voturi le vin din rural. Doar că nu voturile sunt problema ci capacitatea de a le apăra. În mediul rural un număr limitat de partide are organizații capabile de a motiva electoratul să meargă la vot. Nu vorbim doar de mijloacele ilegale sau „gri” ci și de simpla abilitate de a avea militanți în teren care să facă campanie electorală. Spre exemplu, USR a luat în 2016 de trei ori mai puține voturi în mediul urban față de media națională. Conform ultimului sondaj CURS, însă, distribuția intenției de vot este acum mult mai echilibrată. Va putea partidul să convingă alegătorii rurali să facă ultimul pas până în cabina de vot?