Descoperirea a fost făcută sâmbătă în apropierea municipiului Bistrița de către Daniel Georgiu, IT-ist și detectorist de metale cu o activitatea cât se poate de cunoscută. Precizăm faptul că este al doilea buzdugan găsit în apropierea Bistriței de Daniel Georgiu în decurs de doi ani, prima armă de acest fel fiind descoperită în luna aprilie a anului 2017, de facto un fragment dintr-o armă de luptă de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418). Piesa a fost găsită la doi paşi de municipiul Bistriţa, într-o zonă care nu este sit arheologic. Primul buzdugan avea doar cinci centimetri, însă sunt vizibili dinţii, care i-au şi sugerat găsitorului că este vorba despre un buzdugan, vechi de aproximativ 800 de ani, secolele XIII sau XIV.
De data asta, pe 10 august, Daniel Georgiu a descoperit un buzdugan de bronz întreg. După cum spune arheologul amator ” am avut norocul să gasesc pe o un buzdugan de bronz, foarte frumos și întreg. Buzduganul a fost extras în condiții de sigurantă, după proceduri arheologice și este în curs de predare la muzeul de istorie”.
Buzduganul, armă comună la soldaţii de acum 800-900 de ani
Buzduganul, care era, de obieci cam cât pumnul avea ataşată şi o coadă din lemn, care avea lungimea în funcţie de statura celui care o mânuia. Aceste tipuri de arme erau realizate fie din bronz, fie din fier
Ce căuta o astfel de armă în inima Transilvaniei?
Prezenţa armelor în zona Bistriţei nu este neobişnuită, mai ales că acea perioadă a fost una zbuciumată pentru Transilvania. În secolele XII şi XIII, în regiunile din sudul şi nord-estul Transilvaniei au fost aşezaţi de către regii maghiari, din considerente de ordin militar, dar şi economic, colonişti germani. În anul 1211, regele Andrei al II-lea al Ungariei i-a chemat pe cavalerii teutoni pentru a proteja Transilvania de invaziile cumanilor. Aceştia au fost alungaţi în 1225, pentru ca nici două decenii mai târziu această zonă să fie invadată de mongoli.
Fascinat de ideea de „vânător” de meteoriţi, Georgiu Daniel, un IT-ist de 40 de ani din Bistriţa, a dezvoltat o pasiune mai puţin obişnuită: căutare de metale. Acesta îşi petrece câteva ore bune pe săptămână în diferite zone din Bistriţa-Năsăud, unde caută bucăţele de istorie. Piesa cea mai veche descoperită până acum este un vârf de săgeată medivală din fier care datează din secolele XIV-XVI.
