Scrisoare deschisă pentru salvarea clădirii fostului Cinematograf ”23 August”

294

Intenţia Primăriei Bistrița de a prelua clădirea fostului Cinematograf ”23 August” și de a o demola, în vederea amenajării unei parcări, a stârnit un val de nemulțumiri în rândul mai multor oameni de cultură din județul Bistrița-Năsăud, care au pregătit o scrisoare deschisă prin care solicită salvarea acestui imobil.

”Am fost foarte surprinși că Primăria Bistrița vrea sa demoleze o clădire Secession ca să facă o parcare. Așa că am initiat această scrisoare deschisă cu susținere din partea a zeci de oameni cărora le pasă”, se arată în scrisoarea formulată la iniţiativa Alianţei pentru patrimoniul bistriţean “Petrus Italus Trust”.

Semnatarii scrisorii fac apel la administraţia bistriţeană să ia în calcul posibilitatea de a restaura imobilul și nu aceea de a îl demola.

”Bistrița este un oraș în care centrul istoric este predominant medieval, renascentist și neoclassic, însă are și câteva cladiri Secession remarcabile. Una este cea de pe Bd. Independenţei, nr. 24, în stare relativ bună și care urmează să fie restaurată, cu bun gust, în vederea amenajării Casei Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu. Cealalta clădire – fostul Cinema “23 August” (original “Omnia”) de pe umbrosul Bulevard al Republicii – este, până în acest moment, mai puțin norocoasă. Construcția a fost uitată, timp de 30 de ani, în mâinile unei instituții bucureșteane (Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor România) care tinde să abandoneze tot ce mai are prin “provincie,” lăsând de izbeliște adevărate comori. Printre acestea, fostul cinema “Omnia”, unul dintre puținele monumente Secession care nu sunt locuințe de prestigiu (cum este cazul la Oradea), ci imobile utilitar comerciale, destinația sa fiind, încă de la început, de cinema sau “teatru electric” cum se spunea în 1913, pentru că, da!, era o clădire care impresiona atât de mult încât bistrițenii epocii au pus-o pe o carte poștală în toate limbile dominante ale Transilvaniei habsburgice. Era, pentru ei, semnul modernității orașului, dovadă că arhitectura cea mai interesantă din Viena a ajuns până în această parte, oarecum ”somnolentă”, a Ardealului. Restaurată și funcționalizată așa cum se cuvine (de la centru cultural, la birouri pentru un sector IT ahtiat după aceste spații de patrimoniu în “conversie”), “teatrul electric” ar deveni rapid unul dintre reperele Bistriței, marcând cu distincție Bulevardul Republicii, alături de Colegiul Național Liviu Rebreanu – în curs de restaurare. Dată fiind valoarea de nișă a imobilului (clădire Secession utilitara), în urma preluării proprietății de către Primărie, restaurarea sa ar fi eligibilă pentru restaurări, cu fonduri europene, fonduri cu care care municipiul Bistrița a avut success în ultimii ani (a se vedea Colegiul Național Liviu Rebreanu și Biserica Evanghelică)”, se mai arată în scrisoare.

Semnatarii consideră că ”ar fi o tragedie ca Bistrița să trăiască demolarea acestui imobil pentru a face loc unei parcări supraetajate” și sunt de părere că administrația locală ar putea ”negocia mai bine tensiunea dintre dorința proprie, asumată, de a face centrul vechi al Bistriței să arate precum centrul vechi al orașului Oradea, și presiunea alegătorilor de a avea cel puțin același număr de locuri de parcare ca înainte”. 

Astfel, se solicită renunțarea la această idee și analizarea posibilității renovării acestui edificiu.

Această scrisoare a fost formulată după ce primarul Ioan Turc a anunțat că administrația locală intenționează să preia în administrare clădirea fostului Cinematograf ”23 August”, să o demoleze și să amenajeze în locul ei o parcare generoasă.