Casa Memorială „Andrei Mureșanu”, Filiala Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, a găzduit luni, 17 mai, evenimentul „Lucian Blaga, la 60 de ani de la trecerea în eternitate”. În cadrul extrem de prietenos al filialei, bibliotecara Gabriela Molnar, amfitrionul manifestării, a pregătit o expoziție tematică menită să susțină tema întâlnirii.
Trecerea lui Lucian Blaga prin Bistrița a fost evocată de Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
„Se știe că Lucian Blaga a avut o casă la Bistrița, despre care s-a vorbit foarte mult în ultimii ani, care, din păcate, nu mai există. Blaga a vorbit foarte frumos despre această proprietate a sa, la fel Cornelia Blaga-Brediceanu, soția sa, în corespondența și în jurnalul pe care le-a publicat. Deci, să spunem așa, prin această casă, Blaga este fixat pentru istorie la Bistrița, istorie culturală și istorie pur și simplu”, a spus Ioan Pintea.
Managerul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc” a vorbit și despre Lucian Blaga – eseistul și filozoful.
„După cum spune Constantin Noica, Blaga este singurul filozof român care a închegat un sistem filozofic. Sigur, când vorbim despre filozofia sa, ne gândim la marea controversă din epocă, dintre Lucian Blaga și Dumitru Stăniloaie: amândoi erau absolvenți de teologie, pentru că Blaga era absolvent de teologie ortodoxă la Sibiu, ca și Dumitru Stăniloaie, iar polemica izbucnită în epocă a fost bine receptată de mediile intelectuale. Se știe că în centrul filozofiei lui Blaga se găsește Marele Anonim, cum îl numește el pe Dumnezeu și Dumitru Stăniloaie nu a fost de acord cu aceasta și, sigur, el a venit cu dogmatica ortodoxă, cu dogmatica creștină și a făcut tot ce a putut să-i demonstreze lui Blaga că se află cumva în eroare. Eu cred că Lucian Blaga nu s-a aflat în eroare, pentru că el nu a gândit ca un teolog, el a gândit ca un filozof, ca un mare gânditor și avea tot dreptul să gândească astfel, așa cum Dumitru Stăniloaie avea tot dreptul să-l gândească pe Dumnezeu teologic”, a spus Ioan Pintea, care a vorbit, apoi, despre prozatorul Lucian Blaga și despre I.D. Sârbu, discipolul acestuia, ”autorul unor pagini minunate despre Blaga!”.
Ulterior, Ioan Pintea a vorbit despre poezia celui evocat: „Lucian Blaga este poetul care a schimbat mecanismele poeziei românești, după părerea mea. Volumul Poemele luminii a apărut într-un moment fast pentru cultura română, în 1919 și Blaga a fost foarte bine receptat la București, ca poet din Transilvania. Critica literară a remarcat faptul că Blaga a reașezat poezia românească pe niște coordonate absolut moderne. După el, cam toți poeții transilvăneni se trag din mantaua lui Lucian Blaga”, a adăugat Ioan Pintea.
Poetul David Dorian a vorbit despre Lucian Blaga din perspectivă umană, pentru care a făcut apel la cartea lui Nicolae Balotă – Abisul luminat, iar Florin Săsărman a vorbit despre evocarea Blaga pe care poetul Aurel Rău o face în documentarul Piatra scrisă, realizat și produs de BJGCBN.
În continuare, a fost proiectat un slideshow dedicat lui Lucian Blaga, realizat de bibliotecara Angela Costin și a fost vizionat pe YouTube montajul cu vocea poetului, postat de Radio România Cultural în seria „Ascultă vocea”. Nu au lipsit, desigur, lecturile din lirica blagiană.
SURSA: www.bjbn.ro
