Sunt semne clare că sezonul cald nu e departe, chiar dacă încă, nocturn, avem temperaturi de iarnă. Azi, am avut bucuria să văd că berzele s-au reîntors la Năsăud. Cu statura lor maiestuoasă, cu penajul lor frumos colorat în alb şi negru, cu ciocul impresionant şi picioarele foarte lungi, berzele atrag atenţia, fascinează. Nu sunt nişte păsări oarecare! Şi te mai fac să te gândeşti şi la faimoasa ”legendă” cu ”adusul copiilor”.
Potrivit ciconia.ro, de regulă, berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. De obicei, masculul soseşte primul și ocupă imediat cuibul şi începe activitatea de renovare. În această perioadă au loc frecvent lupte, deoarece şi alţi masculi încearcă să ocupe cuibul.
Prima femelă care soseşte la cuib este în general acceptată şi are loc imediat împerecherea. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai mult decât un sezon, partenerii fiind atraşi probabil mai mult de acelaşi cuib, decât unul de celălalt.
Femela depune 2-7 (în general 3-4) ouă albe. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul părinţilor la cuib este precedat întotdeauna de o ceremonie însoţită de clămpănit. La noi, puii ies din ouă la începutul verii, în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit.
La vârsta de şapte săptămâni ating mărimea părinţilor, iar pe la mijlocul – sfârşitul lunii lui iulie părăsesc cuibul. La vârsta de trei luni nu mai depind de părinţi şi pot să se hrănească singuri. Încep să se asocieze cu alţi pui zburători de la alte cuiburi.
Multe credinţe populare se leagă de această pasăre: aduce primăvara, aduce noroc casei unde îşi face cuibul şi o fereşte de foc şi fulger, poate prevesti belşugul, norocul, starea sănătăţii etc.
