Joi, s-a desfășurat principalul eveniment al începutului de lună, ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%/an, valoare stabilită în ianuarie, mișcare anticipată deja de piață, după ce guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat luna trecută că acest nivel va rămâne și în prima parte a anului viitor.
Atacarea neașteptată a Israelului de către palestinieni va ridica nivelul aversiunii față de risc la începutul unei noi săptămâni. Vom asista, cu siguranță, la înmulțirea plasamentelor „sigure” precum dolarul american, yenul japonez, francul elvețian sau aurul și ieșirea de pe activele riscante, cum este considerat leul.
Pe de altă parte, trebuie semnalat tonul grav al comunicatului de presă al BNR, care arată că, „mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.
Banca centrală poate să oprească cu ușurință o eventuală încercare de depreciere masivă a leului, având în vedere faptul că rezerva ei valutară a crescut în septembrie la un nou record de 59,238 miliarde euro, în timp ce rezervele internaționale (aur + valute) au urcat la 65,117 miliarde euro.
Cursul euro a crescut miercurea trecută la 4,9752 lei, foarte aproape de recordul de 4,9783 lei, atins în 19 mai, însă a coborât vineri la 4,9631 lei, într-o ședință în care cotațiile au scăzut de la 4,976 lei, la deschidere, la 4,961 lei și au închis la 4,967 lei.
La o zi după decizia BNR de menținere a dobânzii cheie, piața monetară a rămas stabilă, la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iulie.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni a crescut marginal de la 6,63 la 6,64%.
Miercurea trecută, euro a atins minimul ultimelor opt luni de 1,0452 dolari, după care au urmat marcările rapide de profit. Vineri, Departamentul american al Muncii a anunțat crearea în septembrie a 336.000 de locuri de muncă exceptând sectorul agricol, ceea ce a depreciat euro la 1,0482 dolari, însă încasările de profit au ridicat cotațiile, la sfârșitul zilei, la 1,06 dolari iar piețele de peste ocean s-au închis la 1,0588 dolari.
În piața locală, cursul monedei americane a urcat marțea trecută la 4,7430 lei și a atins vineri un minim de 4,7028 lei.
Media francului elvețian a scăzut de la 5,1701 lei, la începutul săptămânii, la 5,1530 lei, la sfârșitul ei. Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,7323 și 5,75 lei iar cel de vineri a fost stabilit la 5,7390 lei.
Prețul gramului de aur și-a accelerat scăderea la 275,2816 lei, efect al deprecierii monedei americane. Metalul galben a atins un minim de 1.809 dolari însă a urcat apoi la 1.836 dolari/uncie. Scăderea aurului se datorează faptului că investitorii și-au majorat plasamentele în obligațiuni emise de Trezoreria americană care oferă un randament mai ridicat.
Creșterea plasamentelor în criptomonede de la finalul săptămânii, au plasat bitcoin în jurul pragului de 28.000 dolari iar ethereum se consolida la peste 1.600 dolari.
RADU GEORGESCU
Sursa foto: Observatorul Prahovean