În organizarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și a Rotary Club Bistrița a avut loc luni, 4 februarie, începând cu ora 18.00, în Sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din strada ,,Alexandru Odobescu” nr. 11, conferința: „Obiceiuri de iarnă la românii din Bistrița”, susținută de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității ,,Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca.
Întâlnirea a fost deschisă de amfitrionul evenimentului, directorul Bibliotecii Județene, preotul și scriitorul Ioan Pintea, care a făcut un portret al prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta în ceea ce însemnează activitatea sa publică: longeviv director al Spitalului Județean de Urgență Bistrița- Năsăud, unde și a dovedit vrednicia prin remodelarea instituției și dotarea ei tehnică la zi; activitatea academica la Facultatea de Teologie Ortodoxă unde predă cursul de bioetică, activitate științifică fundamentată pe doctoratul în medicină, susținut la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în anul 1996, cu teza: ,,Corelaţii dintre prezenţa AgHBs în sânge, manifestările biologice, histologice şi manifestările evolutive în Hepatita cronică la copil”, și continuată pe teme de interes ale pediatriei și concretizată în zeci de lucrări. O componentă remarcabilă a activității lui Mircea Gelu Buta este cea de scriitor, amintim ,,Tabloul de absolvire” ( roman), ,,Amintiri despre mitropolitul Bartolomeu”, ,,Biserica din spital și alte dialoguri” realizate împreună cu scriitorul Dan Ciachir, mai multe volume de documente istorice publicate împreună cu dr. Adrian Onofreiu, coordonarea a treisprezece volume ,,Medicii și biserica”, ,,Biserica Ortodoxă în Bistrița- Năsăud”, semnat împreună cu prof. univ. dr. Ioan Chirilă și multe altele.
Județul Bistrița-Năsăud a beneficiat din partea profesorului Buta de o remarcabilă implicare în recuperarea încercatei istorii a românilor din această zonă, fiind un militant nedezmințit în favoarea istoriei noastre. Amintim în acest sens realizarea statuilor lui Alexandru Vaida Voievod și Petru Rareș la Bistrița, de asemenea, a episcopului greco-catolic Iuliu Hossu la Milaș, semnal al apropierii celor două biserici frățești. Referitor la românii din Bistrița, Mircea Gelu Buta a publicat împreună cu Adrian Onofreiu două volumele de documente privitoare la viața lui Victor Moldovan, de asemenea, o carte despre bistrițenii din hrube și a ținut câteva conferințe despre pătrunderea demnă a românilor în cetatea Bistriței și afirmarea lor, în cadrul comunității tradițional închise a sașilor. Nu se poate trece cu vederea ctitorirea mai multor paraclise și bisericuțe în secțiile din municipiu ale Spitalului Județean.
În sensul evidențierii modului de viețuire al românilor în municipiul nostru se înscrie și conferința„Obiceiuri de iarnă la românii din Bistrița”, pe care profesorul Buta a rostit-o prezentând întregul șir al obiceiurilor structurat în jurul sărbătorilor de iarnă de odinioară. Tăiatul porcului este evenimentul păstrat cu prospețimea sensibilității de copil, încântat de foc, de pârjolirea animalului sacrificat, dar mai ales de pomana porcului – o petrecere care însemna adunarea vecinilor și rudelor pentru a se înfrupta din bunătăți de fruct, după postul Crăciunului. La colindat, profesorul Buta, mergea în coilărie doar cu doi prieteni ai săi de fiecare dată doar la vecini și oameni cunoscuți. Au fost prezentate relațiile calde din familie, dintre părinți și copii, dintre rude, vecini, privitoare la atmosfera Crăciunului, la darurile care se făceau pentru cei mici, așezându- se sub brad. Poveștile despre cum bunătățile și jucăriile au fost aduse de Moș Crăciun își aveau farmecul și misterul lor. De subliniat, o anumită îndoială care se strecura în sufletele copiilor privitoare la Moș Crăciun despre care li se vorbea acasă și Moș Gerilă care devenise substitutul întâiului, după instalarea regimului comunist în țară. Cu farmec de părinte, profesorul Buta a evidențiat aura mitică a lui Moș Crăciun așa cum a ,,dezbătut- o” cu fiica sa Iulia, în vremea când era fetiță și încerca să înțeleagă cum vine Moșul cu daruri, unde pleacă după aceea, cât trăiește și dacă ar putea fi și ea Moș Crăciun care împarte daruri pentru cei ai casei.
Între obiceiurile bistrițenilor a mai fost amintită pasiunea pentru patinajul pe gheață și schiat, în proiecția Power-point fiind prezentate diverse tipuri de schi și patine din ,,epocă”.
Atmosfera conferinței a fost foarte caldă, între cei prezenți, care au umplut ochi sala ,,Gavril Scridon” găsim dusei și hrubeni, cei mai vechi locuitori ai Bistriței românești, mândri de originea lor.
În alocuțiunea de final, directoru l Pintea a avut cuvinte de laudă pentru capacitatea profesorului Buta de a reda feria de altădată a sărbătorilor de iarnă, despre pasiunea și farmecul cu care are construit din memorie și fantezie lumea care mai există doar în amintirile celor mai vârstnici.
După sesiunea de aplauze, cei prezenți au putut rememora și savoarea preparatelor culinare tradiționale de la sărbătorile de iarnă, conferința rotunjindu-și obiectivul prin căldura comunicării, prin ambianța, solidaritatea creștină-frățească.
