Acum mai bine de opt decenii, pe data de 17 mai 1936, la Bucureşti era inaugurat Muzeul Satului Românesc, prin intermediul căruia satul era adus în Capitală după mai bine de 10 ani de cercetări, aprofundate în peste 600 de localități din România interbelică, la inițiativă vizionară a lui Dimitrie Gusti, întemeietorul Școlii de sociologie românească, filosof, estetician, ministru al Învățământului între anii 1932-1933 și președinte al Academiei Române între 1944-1946. Întins pe aproximativ 30 de hectare pe malul lacului Herăstrău, muzeul deține, între altele, gospodării, biserici și troițe, instalații țărănești și ateliere meșteșugărești, mori de apa și de vânt, în total 76 de complexe distincte, grupate pe regiuni istorice: Oltenia, Transilvania și Banat, Moldova, Dobrogea și Muntenia.
Şanţul ne duce vestea, cu bucurie și admirație
Județul Bistrița-Năsăud este reprezentat în acest areal de o casă din lemn din comună Șanț, obiectiv situat la loc de cinste, chiar la intrarea în complex, la numărul 3. Din fericire, cercetarea temeinică a echipelor regale conduse de Dimitrie Gusti la Șanț, în 1935, a „nășit” inclusiv legendară formație de teatru nescris, precum și un film eveniment, în care localitatea de unde izvorăște Someșul apare că una dintre puținele comunități din țara care poate fi văzută așa cum era acum 83 de ani.
Pentru a-și celebra înaintașii și onora satul la festivitățile dedicate Aniversării Muzeului, derulate în acest sfârşit de săptămână, primarul Ioan Szabo a trimis trupa de Teatru Nescris „Constantin Iugan” spre Bucureşti.
„Apreciaţii noştri artişti duc la București gânduri și fapte bune, pentru a arată că Șanțul a fost, este și va rămâne izvorul unor tradiții culturale și folclorice deosebite prin bogăția și frumusețea lor. Sâmbătă vor fi acolo, la sărbătoarea aniversară a Muzeului Național al Satului, pentru a încânta publicul cu obiceiurile şi tradițiile noastre pe care le-am moştenit din moşi-strămoşi„, ne-a declarat, în această dimineaţă primarul Ioan Szabo, înainte ca membrii trupei de Teatru Nescris „Constantin Iugan” să ia calea Capitalei.
